subdĭtīvus, a, um (subdo),
¶ 1 supposé, substitué, faux :
Pl. Amph. 828 ;
Cic. Verr. 2, 5, 69 ;
Suet. Nero 7
||
Subditivus, ī, m., titre d'une pièce de Cæcilius :Gell. 15, 9, 1
¶ 2 caché :
Arn. 5, 32.
Subditivus, ī, m., titre d'une pièce de Cæcilius :